Care este diferenta dintre diurna si clauza de mobilitate?

O societate cu activitate de transport rutier de marfuri acorda atat diurna externa, cat si interna salariatilor angajati cu functia de sofer. Care este diferenta dintre clauza de mobilitate si diurna?

 

Diurna se acorda in perioada de delegare si de detasare.

 

Delegarea reprezinta, potrivit art. 43 din Codul muncii, exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca.

 

Asadar, salariatul delegat exercita temporar, pentru acelasi angajator, lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca.

 

Rezulta ca in perioada de delegare, salariatul se deplaseaza in afara locului de munca prevazut in contractul individual de munca.

 

In cadrul clauzei de mobilitate, salariatul se deplaseaza la locul de munca prevazut in contractul individual de munca.

1) Salariatul Popescu angajat in functia de contabil lucreaza la sediul societatii X SRL din Bucuresti. Locul de munca este prevazut inclusiv scriptic in contractul individual de munca la sediul societatii. Popescu este trimis 2 saptamani la punctul de lucru al societatii din Cluj. Deplasarea salariatului Popescu reprezinta o delegare. Popescu beneficiaza de diurna in perioada de deplasare la Cluj.

 

2) Ionescu este sofer. Conform contractului individual de munca, locul de munca al lui Ionescu este pe raza judetelor Brasov, Harghita, Cluj, Germania, Bulgaria.

Ionescu are dreptul la prestatii pentru mobilitate intrucat nu are un loc de munca fix.

 

Prin urmare, diferenta dintre indemnizatia de mobilitate si diurna consta in aceea ca indemnizatia de mobilitate se acorda in perioada deplasarii salariatilor mobili la locul de munca, in timp ce diurna se acorda pe durata deplasariilor in afara locului de munca ce intrunesc conditiile pentru delegare/detasare.

 

Potrivit art. 25 din Codul muncii:

(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.

(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.

 

In concluzie, pentru soferi, deoarece nu au un loc de munca fix, se acorda indemnizatie de mobilitate, insa acest lucru trebuie precizat in contractul de munca.

 

Clauza de mobilitate este introdusa intr-un contract individual de munca in situatia in care salariatul nu are un loc de munca fix. Cu toate acestea, exista anumite conditii specifice de care angajatorul trebuie sa tina cont si pe care angajatul ar trebui sa le ia la cunostinta:

 

1. Este obligatoriu acordul partilor. Clauza de mobilitate trebuie sa fie acceptata in mod explicit de catre angajat si angajator si inclusa in contractul individual de munca. Ea nu poate fi impusa unilateral de catre angajator.

 

2. Conditiile trebuie specificate clar in CIM. Contractul de munca trebuie sa precizeze clar cum se va desfasura activitatea angajatului in baza acestei clauze. Se vor detalia natura mobilitatii, locatiile sau zonele in care angajatul va lucra si conditiile in care se va desfasura munca.

 

3. Compensatii pentru mobilitate. Salariatul care are o clauza de mobilitate prevazuta in contractul individual de munca beneficiaza de prestatii suplimentare in bani si in natura. Aceste compensatii trebuie sa fie prevazute in mod explicit in contractul de munca. Indemnizatia de mobilitate se inregistreaza in ReviSal astfel cum este prevazuta in contractul de munca in cuantum sau ca procent la salariul de baza. 

 

4. Obligatii angajat. Salariatul care a acceptat o clauza de mobilitate isi executa obligatiile de munca prin deplasari de serviciu, fie interminente, fie continue pe intreaga durata a contractului individual de munca. 

 

5. Respectarea legislatiei muncii si a drepturilor angajatului. Implementarea acestei clauze nu trebuie sa incalce alte drepturi ale angajatului, cum ar fi dreptul la repaus sau conditiile de munca sigure si sanatoase.Totodata, toate modificarile aduse contractului individual de munca trebuie facute conform reglementarilor legale.

In modelul-cadru al contractului individual de munca, aprobat prin O.M.M.S.S. nr. 2.171/2022,la lit. E.Locul de munca trebuie inscrisa una dintre cele doua optiuni prevazute la pct. 1, respectiv pct. 2, si anume un loc de munca fix sau mobil.

 

“E. Locul de munca

1. Activitatea se desfasoara la . . . . . . . . . . (domiciliu/sectie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc.), din sediul social/punctul de lucru/alt loc de munca organizat al angajatorului . . . . . . . . . . .

2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel:

. . . . . . . . . . (pe teren/la sediul clientilor/arie geografica . . . . . . . . . ., grup de unitati etc.). In acest caz salariatul va beneficia de:

a) prestatii suplimentare . . . . . . . . . . (in bani sau in natura);

b) asigurarea/decontarea transportului de catre angajator . . . . . . . . . . (dupa caz).

F. Felul muncii

Functia/Ocupatia . . . . . . . . . ., conform Clasificarii ocupatiilor din Romania.”

 

Astfel, in cazul soferilor, locul de munca nu este fix fapt pentru care se inscrie la pct.2 de mai sus aria geografica in care presteaza activitate cum ar fi, spre exemplu: teritoriul UE.

 

Totodata, se mentioneaza in contractul individual de munca indemnizatia de mobilitate.

 

Conform art.76 alin. (2) din Codul fiscal:

“(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si urmatoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:

k) indemnizatia de delegare, indemnizatia de detasare, inclusiv indemnizatia specifica detasarii transnationale, prestatiile suplimentare primite de lucratorii mobili prevazuti in Hotararea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de munca al persoanelor care efectueaza activitati mobile de transport rutier, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte sume de aceeasi natura, altele decat cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, primite de salariati potrivit legislatiei in materie, pe perioada desfasurarii activitatii in alta localitate, in tara sau in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) in tara, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatie, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice, in limita a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de munca ocupat;

(ii) in strainatate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, in limita a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de munca ocupat.

Plafonul aferent valorii a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de munca ocupat se calculeaza distinct pentru fiecare luna in parte, prin raportarea celor 3 salarii la numarul de zile lucratoare din luna respectiva, iar rezultatul se multiplica cu numarul de zile corespunzator fiecarei luni din perioada de delegare/detasare/desfasurare a activitatii in alta localitate, in tara sau in strainatate.”

 

De asemenea, potrivit art. 76 alin. (4) lit. h):

“h) indemnizatia de delegare, indemnizatia de detasare, inclusiv indemnizatia specifica detasarii transnationale, prestatiile suplimentare primite de lucratorii mobili prevazuti in Hotararea Guvernului nr. 38/2008, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte sume de aceeasi natura, primite de salariati potrivit legislatiei in materie, pe perioada desfasurarii activitatii in alta localitate, in tara sau in strainatate, in interesul serviciului, in limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. k), precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare;”

Astfel, pentru determinarea indemnizatiei de mobilitate neimpozabila se efectueaza doua calcule. 

 

Dupa ce se efectueaza cele doua calcule se compara cele doua rezultate, iar rezultatul mai mic reprezinta indemnizatia de mobilitate zilnica neimpozabila. 

 

Cele doua calcule sunt:

 

1) 2,5 ori nivelul stabilit pentru institutii publice;

2) salariul de baza brut x 3/nr de zile lucratoare din luna deplasarii.

 

Rezultatul mai mic reprezinta indemnizatia de mobilitate neimpozabila.

 

In D112 se declara la 8.4.6:

 

8.4.6. Prestatii suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate neimpozabile, conform art. 76 alin. (4) lit. h) din Codul fiscal

 

In cazul soferilor care se deplaseaza in strainatate acestia pot fi detasati transnational sau se pot deplasa in cadrul unei clauze de mobilitate. 

 

Daca sunt detasati transnational, soferii au dreptul la indemnizatiei de detasare transnationala, iar daca nu sunt detasati transnational au dreptul la prestatii pentru mobilitate.

 

Prestatiile pentru mobilitate au acelasi tratament fiscal cu indemnizatia de detasare transnationala daca deplasarie soferilor se incadreaza in HG 38/2008.

 

Diferenta dintre indemnizatie de mobilitate si detasare transnationala consta in faptul ca salariatii detasati transnational trebuie sa fie platiti cu remuneratia minima din statul in care sunt detasati iar angajatorul trebuie sa declare detasarea pe platforma IMI. De asemenea, detasarea transnationala se inregistreaza in Revisal, dar in cazul soferilor inregistrarea detasarilor transnationale nu este posibila in toate situatiile.

 

Conform art. 2 alin. (1) din HG 38/2008 privind organizarea timpului de munca al persoanelor care efectueaza activitati mobile de transport rutier:

 

Prevederile prezentei hotarari se aplica persoanelor care efectueaza activitati mobile de transport rutier care fac obiectul Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 de armonizare a anumitor dispozitii din domeniul social privind transportul rutier si amendare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 si Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.135/98 si abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.820/85 sau activitati de transport rutier care fac obiectul Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale (AETR), denumit in continuare Acordul AETR.

 

Prin urmare, nu intra in plafonul de 33% prestatiile pentru mobilitate acordate salariatilor mobili prevazuti de Regulamentul 561/2006.

 

Acest regulament prevede astfel:

 

Art. 2

(1)Prezentul regulament se aplica transportului rutier:

 

a)de marfuri cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorca sau semiremorca, a caror masa maxima autorizata depaseste 3,5 tone sau

a1) (aa) de marfuri in cadrul operatiunilor de transport international sau in cadrul operatiunilor de cabotaj cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorca sau semiremorca, a caror masa maxima autorizata depaseste 2,5 tone, de la 1 iulie 2026; sau

b) de calatori cu vehicule care sunt construite sau amenajate in mod permanent pentru a putea asigura transportul a mai mult de noua persoane, inclusiv conducatorul auto si care sunt destinate acestui scop.

 

Transporturilor rutiere sunt efectuate:

a)exclusiv in interiorul Comunitatii sau

b)intre Comunitate, Elvetia si tarile parti la Acordul privind Spatiul Economic European.

 

Astfel, daca soferii transporta marfa in alte state din UE cu masini mai mari de 3.5 tone, prestatiile pentru mobilitate neimpozabile se stabilesc intocmai cum se stabileste si diurna neimpozabila, conform art. 76 alin. (2) lit. k)  prezentat mai sus.

 

Astfel, daca masinile conduse de soferi in UE au cel putin 3,5 tone, desi nu sunt detasati transnational, tratamentul fiscal al prestatiilor pentru mobilitate este cel de mai sus.