Noul Cod al Bursei de Valori Bucureti s-a dezpotmolit!

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) și-a dat acordul pentru Codul Bursier, așa cum se prezintă în forma promulgată în aprilie a.c. Noul Cod Bursier (N.C.B.) prevede schimbarea structurii cotei de referință a Bursei de Valori București (B.V.B.), precum și criteriile de admitere pentru desfășurarea procesului tranzacțional.


„Capricii”?(!)

Administrația Bursei de Valori București (A.-B.V.B.) a infirmat continuu zvonurile privind existența unor anumite „capricii” de colaborare dintre această autoritate națională și cea a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), care nu ar fi permis B.V.B. să se fi sustras cumva îndatoririlor sale legale privind reglementarea Codului propriu (C.-B.V.B.), așa cum nu ar fi făcut-o nici în caz propriu. Declarațiile oficiale precedente ale reprezentanților B.V.B. par a fi complet nefondate, în acest context, iar întîrzierea de care s-a dat dovadă pînă acum privind implementarea formei promulgate a Codului, care privește, la rîndu-i, în mod direct integrarea obligativității raportării cazurilor de manipulare a pieței românești de capital, în cadrul B.V.B., nu ar avea nimic în comun cu aparențele disensiuni dintre cele două autorități naționale din domeniul bursier. Dimpotrivă, motivul pentru care noul Cod nu fusese aprobat, ar fi fost cel al neconcordanței dintre textul acestuia și cel al legislatiei de profil în vigoare, iar B.V.B. ar fi fost, prin extensie, nevoită a respinge constant observațiile C.N.V.M. în privința reglementării textului în cauză. Purtătorul de Cuvînt al C.N.V.M, a mai afirmat că aceleași solicitări legislaționale au fost emise și Bursei Monetar – Financiare și de Mărfuri din jud. Sibiu (B.M.F.M.S.), autoritate care, însă, a operat modificările, acestea fiind, ulterior, aprobate (la 30 ianuarie a.c.). Înseamnă că a fost vorba doar de un viciu de procedură, sau au mai existat și alte interese la mijloc? De ce, spre exemplu, Bursa nu s-ar fi autosesizat, pe-atunci, asupra acestor neconcordanțe, iar Comisia, da? Ce poate denota acest aspect? Că B.V.B. nu ar fi dorit implementarea prevederilor Comisiei în reglementările privind prevenirea și combaterea abuzurilor de piață de capital? Sau că S.C. „B.V.B.” S.R.L. ar fi apărat interesele obscure ale cuiva mai bine prin această... nesiguranță proprie privind implementarea modificărilor Comisiei din Cod? Momentan, sunt doar zvonuri despre fapte trecute, dar care se pot, la un moment dat, repeta prin fapte concrete și la fel de neplăcute, în primul rînd, pentru piața de capital din România.


Cronologie pentru dezmințire...

În continuare, pentru a se dezminți absolut toate zvonurile anterior menționate, C.N.V.M. ne oferă o cronologie a ultimelor zece luni de dialog instituțional dintre aceasta autoritate nationala si B.V.B. Astfel, aflăm că deoarece, conform Legii nr. 297 / 2004, toate entitățile pieței de capital românești trebuiau să se încadreze în prevederile Legii, cel tîrziu pînă la finele lunii ianuarie curent, B.V.B. a depus cererea pentru autorizare a operatorului de piață, S.C. „B.V.B.” S.A., și a pieței sale reglementate la Comisie, abia la data de 17 noiembrie 2005. Problema s-a ivit în momentul în care Comisia ar fi dat peste cîteva inadvertențe în ceea ce privește: Actul Constitutiv (A.C.), Regulamentul de Organizare și Functionare (R.O.F.) al B.V.B., dar și în cadrul proiectului însuși al Codului Bursei (C.B.). Drept răspuns, Comisia a autorizat operatorul în cauză, precum și piața reglementată de acesta, cu condiția ca B.V.B. să transpună observațiile propuse de C.N.V.M. în reglementările C.B., în termen de 45 de zile lucrătoare, conform Legii anterior menționate și R.O.F. al C.N.V.M., nr. 14 / 2004. În acest context, s-a impus ca prevederile reglementărilor B.V.B. să rămînă în vigoare pînă la data autorizării noului Cod. La 21 februarie a.c., B.V.B. a solicitat C.N.V.M. prelungirea termenului de comunicare a reglementarilor, invocîndu-se perioada de timp necesară revizuirii întregului set de reglementări al celor doi operatori ai B.V.B. (de sistem și de piață). Comisia a prelungit termenul, în acest sens,  în conformitate cu programul de dezvoltare, stabilit de Asociația Generală a Acționarilor (A.G.A.) din 4 februarie a.c., la înființarea noului Consiliu de Administrație al B.V.B. După alte cinci luni de la întrunirea la nivel înalt a membrilor executivului Comisiei cu cei ai Bursei de Valori, din data de 17 iulie a.c., C.N.V.M. a constatat faptul că B.V.B., deși deține autoritatea pentru a impune aplicarea prevederilor sale (ale Comisiei, n. red.) în cadrul propriilor reglementări ale operatorilor de piață și/sau de capital ai acesteia (ai B.V.B., n. red.), a ignorat, în repetate rînduri, solicitările.


„Retorism” cenevemist

Dacă oficialii C.N.V.M. s-au întrebat constant de ce și pentru ce oficialii B.V.B. și-au exprimat tam-nisam și public o poziție fătiș ostilă față de prevederile legale ale C.B., poate că ar fi cazul ca noi, cititorii, să ne întrebăm dacă nu cumva exista vreo înțelegere între anumite grupuri de interese ale ambelor autorități pentru manipularea pieței de capital, de care consiliile administrative ale acestora să nu fi avut habar, însă.


S-a ajuns la compromis!

Iată, după cîteva luni de dezbateri prelungite și asidue, cel puțin, pe această temă, atît B.V.B., cît și C.N.V.M. au ajuns la un compromis mutual rezonabil, respectiv: Bursa bucureșteană va implementa sugestiile Comisiei în reglementarea Codului și va identifica abaterile de piață, iar Comisia se va ocupa de calificarea acestora. Tot ceea ce ar mai rămîne de făcut este aplicarea unor metode detaliate de identificare a tipurilor de manipulare și abuz a pieței de capital și reiterarea tipologiei actuale de profil, dar mai ales prin redefinirea terminologiei curente.


Definiții și obligații

Conform Art. 249 al Codului Bursei, un operator de piață are obligația de a adopta dispozițiile structurale necesare prevenirii și detectării practicilor de manipulare a pieței. Or, potrivit Art. 133, alin. 4, tot operatorul de piață trebuie să aplice modificările propuse de oficialii responsabili ai Comisiei Naționale de Valori Mobiliare (C.N.V.M.), iar această obligație se traduce prin „dispoziție structurală”. Pe de altă parte, legiuitorul impune, conform Legii, conducătorilor operatorului de piață să aplice dispozițiile C.N.V.M. în aceste cazuri (de detectare a abaterilor de piață).


Prerogative sporite și maturizare

O prerogativă sporită este cea acordată directorului general al B.V.B., care prin prevederile acestui Cod bursier, va putea redimensiona blocul de tranzacționare dacă, din motive obiective, nu se poate tranzacționa cu vreo derivată, iar ca să se evite blocajele masive, s-a propus reducerea operațiunilor masive de la 500 la 100 de derivate, excepțiile reprezentîndu-le: M.J.M., P.E.I., T.E.L. și B.R.D. În plus, în numele fluidizării operațiunilor de tranzacționare, s-a impus o micșorare a duratei de timp necesare pentru reluarea activităților bursiere, din momentul publicării vreunui comunicat/raport care ar putea influența strategiile acționarilor, considerîndu-se faptul că deja jucătorii (emitenții și intermediarii) de la Bursă s-au maturizat suficient. În cadrul ședințelor A.G.A. și ale Consiliului de Administrație (C.A.), desfășurate pe o durată de trei ore, regula suspendării rămîne nemodificată, începînd cu inițierea operațiunilor de tranzacționare concomitente datei stabilite pentru desfășurarea ședinței A.G.A. și pînă la diseminarea de către B.V.B. a comunicatului/raportului în cauză. De altfel, segmentul „Deal” beneficiază, de-acum, de o valoare minimă de 700 RON pe tranzacție.


Cumpărări în marjă și vînzări în absență

Agențiile de brokeraj vor putea să inițieze operațiuni de vînzare în absență și de cumpărare în marjă. Prima opțiune va fi posibilă numai dacă titlurile entităților economice se vor regăsi într-o listă a valorilor mobiliare eligibile, care va apărea semestrial într-un raport al B.V.B. De-asemeni, conform prevederilor Directivelor Uniunii Europene (D.U.E.), Codul Bursei se găsește cu reglementările aprobate și de către Comisie, iar B.V.B. va deține nici mai mult, nici mai puțin decît trei categorii de tranzacționare, notate simbolic: Categoria I, Categoria a II-a („New Market”) și Categoria a III-a (sau „Plus”). În cazul primei categorii, capitalul propriu al companiei trebuie să însumeze cel puțin 8 milioane de euro (această entitate trebuie să înregistreze anual o rată de tranzacționare de 80% din totalul zilelor tranzacționante și să raporteze un număr mediu de cel puțin 5 tranzacții zilnice, la o valoare minimă de 25.000 de RON), iar în cazul celei de-a doua, vor fi tranzacționate acțiuni ale I.M.M.-urilor cu potențial real de dezvoltare, condiția fiind ca 2 milioane de euro să reprezinte capitalul social al acestora (anual, tranzacțiile pentru această categorie trebuie să fie de cel puțin 3% din titlurile de la Bursă, tranzacționarea trebuie să se efectueze în minim 40% din totalul zilelor tranzacționante, iar cel puțin două tranzacții bursiere și o valoare medie zilnice a operațiunilor de minimum 2.000 de RON sunt, de-asemeni, necesare); în ultimă instanță, I.M.M.-urile categoriei a III-a, trebuie să aibă capital social de minim un milion de euro (condiție valabilă inclusiv categoriei „International”, atît pentru statele membre, cît și nemembre ale U.E.). În conformitate cu Codul Bursei, vor fi admise atît valorile I.M.M.-urilor mici (al doilea „M”), dar cu potențial real de dezvoltare rapidă, cît și titluri ale emitenților cu profil tehnologic aplicabil în varii domenii, precum: medicină, biotehnologie, agrotehnologie, telecomunicații și, bineînțeles, informatică.


Ce se mai tranzacționează...

Unități ale fondurilor de investiție închise care compun un indice bursier, precum și titluri și obligațiuni ipotecare; obligațiunile pot fi, în acest caz, admise la B.V.B., în categoriile anterior menționate, de către C.N.V.M. doar dacă emitentul a încheiat o ofertă publică de vînzare, în baza unui prospect al Comisiei Naționale de Valori Mobiliare.Surse: B.V.B. (http://www.bvb.ro ), C.N.V.M. (http://www.cnvmr.ro ) și NewsIn.Ro (http://www.newsin.ro )